Una dintre personalitățile buzoiene intrate sub umbra uitării este părintele Ștefan Slevoacă. Părintele Slovacă a fost un predicator. M-am ocupat să-i apară cărțile de predici, iar până în 1990 era muncă grea să treacă o carte de cenzură și mai ales că obții aprobare pentru materia primă necesară.
La Buzău au apărut atunci câteva cărți bune. Episcopul Epifanie își dorea un doctorat în istorie bisericească și adunase în jurul său câțiva preoți care scriau, printre care și Gabriel Cocora și Horia Constantinescu, dedicați studiilor de istorie.
Părintele Slevoacă mai servea ca prefațator. Fost cadru didactic universitar, fost preot în America, om cu o biografie interesantă, care merită scrisă, era valorizat pentru condeiul său.
Apărea cartea părintelui Horia Constantinescu despre bisericile de lemn și Preasfințitul Epifanie l-a invitat să scrie prefața. A scris-o dar ....ierarhul a considerat că îi lipsește ceva. Ca om preocupat de istorie, ar fi vrută să fie mai amplă prefață, cu mai multe referiri și la dânsul. În fapt, menționarea ierarhului în termeni doxologici ținea de protocol. L-a luat pe departe ierarhul, i-a dat exemple, părintele Slevoacă nu auzea. În cele din urmă, pentru a curma discuția la care asistam, a răspuns scurt: eu atâta scriu.
Da, pe vremea aceea auzea părintele Slevoacă. Undeva, la bătrânețe și-a pierdut auzul. De fapt, sub semnul auzului pierdut i-a stat întreaga viață. Pasionat de alpinism, părintele Slevoacă a plecat într-o drumeție și a fost prins de o ploaie puternică. Era împreună cu fiica dânsului care a răcit și a rămas fără auz. Și-a părăsit catedra universitară și a plecat preot misionar în America. Voia să-și trateze fata. A fost preot, dar și lucrător la o fabrică de lădițe, pentru a supraviețui. Din păcate, pierderea auzului fiicei a fost ireversibil. S-a mutat la Buzău, iar fiica a fost director la Școala Specială. A murit între timp.
Mi-am amintit acest episod răsfoind cartea părintelui Horia. Nici nu a vrut să audă mai mult părintele Slevoacă, om cu un spirit liber, pensionar american aici, la Buzău, în vremuri comuniste și bun orator, fost profesor de Omiletică. Predicile și scrisul său au fost influențate de spiritul predicatorial american, cărțile fiind exemple concrete de aplicare a învățăturii domnului Iisus în viața concretă. Liber fiind, a spus nu, ceea ce doar cineva care a experimentat libertatea, își putea permite în acele vremuri să facă.
A se vedea un material de prezentare despre părintele Ștefan Slevoacă în materialul de mai jos:
Iulian Negoiță
https://parintelenegoita.ro/auzea-si-nu-prea-parintele-slevoaca/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu