Sunt farmaciști care te fac bine?! Sunt, dar trebuie aleși!

Sub impactul unei publicități destul de agresive, de multe ori la limita legalității, se pierde din vedere faptul că farmacia nu este o activitate comercială propriu-zisă. Ceea ce se petrece în farmacie este act medical. Nu se realizează doar o vânzare. Vânzarea nu este și nu trebuie să fie scopul final al întâlnirii farmacist-pacient, ci identificarea nevoii reale a pacientului. E drept, că anumite interese economice au trecut farmaciile în lista societăților comerciale și au aruncat aceste unități medicale pe o piață liberă, comercială. Din păcate, din confruntarea comercială cei care pierde și plătesc cu propria sănătate sunt pacienții. De ce? Pentru că pacienții nu sunt simplii clienți, iar medicamentele nu sunt o simplă marfă. Vorbim de substanțe active cu efecte pozitive, dar și negative, asupra celor ce le înghit, motiv pentru care, alegerea farmacistului este vitală pentru păstrarea sau refacerea sănătății.
Profesia de farmacist pare una inferioară celorlalte discipline medicale. Nu este inferioară, este colegială și complementară. Pacienții se văd cel mai des cu farmacistul, mai des decât cu medicul curant sau medicul de familie. Este firesc să fie așa, iar în anumite sisteme medicale, farmacistul are un rol extins, pentru evitarea cozilor și birocrației medicale.
Farmacistul este un profesionist și nu un vânzător. Cel puțin așa sunt farmaciștii din farmaciile Iris. Ce însemnă să fii un profesionist? Înseamnă să ai o contribuție, o implicare activă în înțelegerea problemelor, simptomelor, cu care se confruntă pacientul. Înseamnă să nu faci o vânzare, ci un act medical. Înseamnă să nu te preocupe valoarea de pe bon – mai ales că nimeni nu ți- cere la obținerea salariului, așa cum e la alții -, ci omul din fața ta, omul care are nevoie de susținere și grijă, de corectitudine și pricepere.
Farmaciștii din Iris sunt lăsați, îndemnați, susținuți să fie profesioniști. Nu li se impune ce să vândă, ce să asocieze, așa cum se întâmplă în alte părți unde comerțul bate medicina, iar firmele nu sunt conduse de farmaciști, ci de oameni de afaceri, unii cam fără profesie. Nu li se cere să încalce deontologia pentru a vinde, ci doar să respecte pacientul și să identifice împreună ceea ce este util pentru tratarea sau ameliorarea unei afecțiuni. Banii nu au voie să stea la baza eliberării nici unui produs din farmacie. Unde se întâmplă așa vorbim de orice altceva, dar nu de o treabă curată și sănătoasă moral.
Farmacia nu este magazin. Medicamentele nu pot fi înghițite de oameni pentru beneficii salariale. De aceea, farmaciștii din Iris nu au primit niciodată recompense de acest gen. Ce este important? Pacientul! Binele și confortul lui!
Nu trebuie să plece nimeni cu punga plina de medicamente. Nimeni nu trebuie să primească ceea ce nu are nevoie. Medicamentele sunt o glumă și nu sunt nici bunuri de larg consum. Este o crimă să înghițim ceea ce nu ne trebuie și să ne punem în pericol sănătatea, tocmai în locul unde ar trebui să ne facem bine. De aceea, alegerea farmacistului trebuie să fie una la fel de serioasă precum este cea a medicului stomatolog, spre exemplu. Profesionalismul și onestitatea personalului din farmacie trebuie să fie principalele criterii de alegere a farmacistului. Degeaba ei un produs ieftin, de care nu ai nevoie. Important este să pleci cu încrederea unei relații corecte și cu medicamentul potrivit. Jumătatea din terapie este făcută de omul care te consiliază medical. Dacă el este interesat mai mult să îndeplinească directivele de vânzare impuse de conducerea firmei – așa cum se întâmplă în multe situații -, fiind mai atent la afișajul de la computer, care-i impune ce să vândă, și nu pe este preocupat să asculte problema reală a pacientului, actul medical este viciat.
De aceea, este importantă relația personală, stabilă și de încredere cu personalul farmaceutic. Întâlnirea farmacist-pacient este un moment de mare importanță în tratarea oricărei afecțiuni, iar succesul vindecării sau ameliorării unei afecțiuni ține de o bună alegere a farmaciștilor.

                                                                                               Paul Iulius Negoiță

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu