Printre caiete, fărâme de memorie și de documente


Textul publicat sub titlul Recuperări istorice este mai mult o ediție îngrijită decât un studiu aplicat. Nu sunt istoric, însă iubesc istoria neamului meu. Nu sunt scriitor, însă am dat curs gândurilor să alunece pe hârtie ori de câte ori am găsit răgaz. Am considerat că scrisul este cea mai concretă replică dată timpului și uitării. De aceea nu m-am temut de critica istoricilor de meserie, atunci când am scris studii de istorie. În anul 1997 mi-am început activitatea la Gherăseni, în Județul Buzău. Deoarece mi-am dorit să fiu pe aceleași coordonate istorice cu oamenii locului am început cercarea trecutului Bisericii. A fost o muncă concretizată în momentul apariției, în anul 2002, la Editura Episcopiei  Buzăului și Vrancei a lucrării  Monografia Adormirii Maicii Domnului din Parohia Gherăseni. Momentul lansării a fost unic pentru mine. A fost personalizată cu numele întemeietorului satului Gherăseni, Ioan Gherassy biblioteca comunală. 
Acel prim succes mi-a crescut interesul pentru istorie și ulterior am publicat mai multe studii pe care le le a

Am început să fiu atras de istorie din ce în ce mai mult. Am început să aprofundez anumite teme istorice, am devenit membru al Societății de Științe Istorice și să particip la sesiuni de comuncări științifice. Am legat prietenii cordiale și am realizat colaborări care m-au onorat, cum a fost colaborarea cu doamna Daniela Lupu. Istoria te prinde încet în mrejele ei, iar fascinația scotocirii prin trecut devine virus. Fiecare cercetare îți descoperă noi teme și iți dă noi piste de cercetare. Așa s-a întâmplat și cu materialul cuprins între copertele acestei broșuri. Are și el istoria lui. Astfel, în vreme când mă documentam pentru monografia Bisericii din Gherăseni, am găsit și un număr de documente care nu țineau de trecutul Bisericii și nici nu aveau un scop anume pentru care erau lăsate acolo. Aceste documente și însemnări, am realizat după un timp că au fost strânse în vederea realizării unui studiu amplu despre Familia Sărățeanu. Inițial nu am înțeles de unde provin. Mai pe urmă, însă am constat că ele au fost colectate și transcrise de preotul Ion Neamu, originar din Gura Sărății, un om de mare cultură, care poate fi considerat cel mai strălucit slujitor al altarului pe care l-a avut Biserica până la actualul preot George Stoica.
Părintele Neamu a fost un cărturar. Nu a publicat decât mici însemnări în revista Îngerul, printre care și însemnarea privitoare la moartea lui Constantin Sărățeanu, însă a adunat un material interesant despre familia Sărățeanu. Acesul la documente și modul în care face anumite expuneri iți dă sentimentul că l-a cunoscut destul de bine pe fostul înalt regent. Fie că l-a cunoscut bine sau nu am considerat că materialul doumentar adunat cu aprope un secol în urmă de părintele Neamu trebuie valorificat. De aceea, am încercat să reunesc materialul, să întreprind o cercetare istorică aplicată, să lămuresc anumite aspecte care pot produce controverse și să-l public sub numele părintelui Neamu, căruia după scris și prin deducție logică banuiam că-i aprțin însemnările, dar cu adnotările mele. Cu siguranță rigurosul părinte nu mi-ar fi dat acceptul de acolo de unde se află pentru așa muncă. Dar cum omul propune și Dumnezeu dispune, după o muncă colosală de recuperare am piedut totul într-o secundă. O variație de tensiune mi-a ars hardul. Căzut în deznădejde am abandonat tot.  Au venit ani aglomerați în care materialul cu pricina, în forma lui brută a rămas nevalorificat peste un deceniu. La o reorganizare a propriei locuințe l-am regăsit și am hotărât să-i dau o formă abordarbilă, să-i fac anumite completări și să-l public. Consider că ar fi o pierdere pentru cercetarea istorică locală, mai cu seamă că am convingerea sunt informații pe care nu le mai deține nimeni. Am alocat un timp, pe care l-am prelungit din motive de descifrare și de identificare a unei lorgici a evenimentelor. Iată ce a ieșit! Puteți critica! Eu sunt mulțumit că nu s-a risipit o informație pe care o consider valoarasă. Este valoaroasă pentru viața religioasă din zona Carpațilorde Curbură, dar și pentru viața politică. Fără îndoială, Buzăul a dat oameni politici valoroși precum Alexandru Marghiloman sau Dr. Constantin Angelescu, deci un fost prim-ministru și un ministru. Totuși cea mai importantă funcție în stat deținută de un buzoian a fost aceea de membru al Regenței Regale. Această funcție a fost ocupată de Constantin Sărățeanu. Acest om a fost mare. Buzăul are și astăzi politicieni, căci fără ei nu se poate. Sunt însă niște biete caricaturi guralive pe lângă marii oameni de stat care provin din zona Buzăului. Cu toate că a fost mare despre Constantin Sărățeanu nu s-a scris mai nimic. Despre Marghiloman sau Angelescu s-a mai scris, iar în ultimii ani domnul Nicolae Peneș le-a dedicat lucrări valoroase, Constantin Sărățeanu mai așteaptă…Poate va fi și el cinstit în cele din urmă pe măsura personalității sale. Până atunci își doarme somnul de veci la Biserica din Valea Botei. Nimic și mai nimeni nu-și mai amintește de el. Doar noi, eu și cu inimosul și harnicul părinte Mihael Ene, parohul actual al Bisericii am mers să-l comemorăm și să-i stricăm marelui om de stat discreta liniște, așezând la mormântul său o placă de marmură care-i amintește trecerea prin lumea de aici.

Iulius Paul Negoiță

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu