Mereu am votat răul cel mai mic. Rar am votat cu încredere. Spre exemplu, pe Paleologu l-am votat cu plăcere. Nu mirosea a impostor. Când a venit vorba de partide, am votat cu precauție. Am votat mai mult din dorința unui echilibru, deci răul cel mai mic.
Ei bine, pe vremea când votam răul cel mai mic, reprezentanții răului mai mic erau mai proaspeți și, dacă nu se luptau cu puterea, măcar mimau că o fac.
Alegerile următoare, ori vor fi cum nu au mai fost, or nu vor fi deloc. În momentul de față par a nu mai fi deloc, iar argumentul pentru ca cineva să iasă din casă și să meargă la vot nu există.
Răul cel mai mic nu mai poate fi opțiunea românilor. Personaje care au reprezentat răul cel mare sunt acum în așteptare, pentru ca populația să-i uite și să-i voteze pe motiv că sunt acum răul cel mai mic. Nu mai merge! Nu mai merge așa! Pe de o parte, toți acești politicieni care au schimbat partide și acum stau la cotitură sunt personaje notorii, care reprezintă răul, oricum. Pe de altă parte, sunt politicieni muți, care stau la adăpost sau fac afaceri cu puterea și așteptă ca populația, scârbită de actuala coaliție, să-i mai aleagă și pe ei încă o dată. Așa ceva nu cred că se va mai întâmpla! Țin partidele ocupate, doar!
Deci, răul cel mai … mut, nu va ajunge la putere. Românii nu se vor prezenta la vot și pe baza absenteismului va triumfa în alegeri răul cel mare. Suntem într-un moment de cumpănă a democrației, dacă, până atunci nu se va petrece o minune care să revigoreze speranța românilor, distrusă de membrii aceluiași club, care se rotesc la putere, sub ambele forme ale răului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu