Ce face omul când nu-i lăsat în pace de fusul orar? Citește povești!

     Numele Petru Creția trecut pe o copertă înseamnă carte  de valoare. L-am audiat din curiozitate, dar cu folos; i-am citit scrieri din pasiunea pentru lectura de bună calitate. De data aceasta numele profesorului Petru Creția este așezat pe copertă în calitate de traducător, din franceză, al volumului Povestiri orientale, scris de Marguariete Yourcener.

     Cartea însumează un număr de zece povestiri. Pasiunea, dragostea, lupta, trădarea, frumosul, jerfa sunt doar câteva teme prinse în vârtejul de pe valul realității, înecat în oceanul ficțiunii.      Poveștile au farmec și ritm. Au metaforă și stil. Sunt ușor de lecturat și nu au adâncimi rătăcitoare. Nu sunt scrise cu obsesii sapiențiale. Sunt, pe alocuri, simple relatări. Pe scurt, este o carte de o seară.

    Isprăvile lui Wang-Fo, Laptele morții, Kali și celelalte șapte povești de ne duc cu gândul între limitele unui orient mult mai larg decât cel la care facem noi referire în mod curent. Am dat numele doar celor trei povestiri pentru că în modul meu de a rupe timpul și a mă scălda în umbra fantasticului le-am perceput ca fiind cele mai interesante. Spre exemplu, în Isprăvile lui Wang-Fo frumusețea artei nu poate fi cu nimic doborâtă. Artistul suferă pentru arta lui, iar arta nu-l lasă de izbeliște. Îi este alături la greu, atunci când ochii seci, îmbibați de realismul brut, fără formă artistică, vor să  stingă lumina frumosului. O povestioare interesantă este și Kali. Ea relatează viața plină de forță a unui personaj samsonian, care, ajuns la momentul încercărilor mari, rezistă cu cerbicie. Stă ne mișcat la durere, dar nu rezistă la patimă și plăcere. Destul de omenesc, nu? Cu toate acestea, autorul îl salvează, înțelegându-i cumva neputința.

     Laptele morții este o povestire specială. O variantă a Meșterului Manole. O reafirmare a faptului că la temelia fiecărui lucru stă o jertfă. Sigur, ca și în balada populară Meșterul Manole, jertfa este dramatizată. Nu doar jertfele dramatice dau trăinicie. Jerfa muncii este și ea o jertfă a vieții. Jerfa pentru iubire este, de asemenea, un mare dar. Jerfa pentru alții, prin conducere....Dar ajungând aici și privind în jur ce se vede... Această formă de jertfă prin care care un conducător se ridica la demnitatea ce o avea este înlocuită cu jertfa oricui și a tuturor pentru binele unuia...
În fine, să depășim amarul realității și să ne plimbăm puțin prin fabulosul Orient. 

                            

                                                      Paul Iulius Negoiță