S-a pierdut dozajul corect! La Buzău, comercianții locali au fost distruși de lanțurile de retail internaționale!

 


Toate campaniile electoare au fost purtate cu flamura interesului local în mână! După? S-a întâmplat exact invers! Un exemplu este dat de ceea ce se întâmplă în comerț, unde, firmele locale sunt puse în dificultate de privilegiile de amplasament, de infrastructură și de parcare gratuită, pe care le oferă firmele care nu-și au sediul fiscal aici și nu plătesc impozite la noi, la Buzău.

Din păcate, noi românii cunoaștem prea puțin despre importanța pe care o au firmele cu sediul în localitatea unde stăm. Acele firme au cea mai mare contribuție la bugetul local și aici nu mă refer la impozitul pe clădiri – care are și el semnificativ la Buzău, chiar și comparând cu Bucureștiul -, ci la cotele defalcate de TVA sau la impozitele pe salariile angajaților, care sunt virate, în procent semnificativ, către bugetul local din localitatea unde firma are sediul fiscal.

Marile lanțuri comerciale nu au sediul fiscal la Buzău și de multe ori nici în țară. Suntem, prin ceea ce cumpărăm contribuabili la alte buget.  Iar autoritățile, prin multiplicarea acestui tip de comerț, omoară întreprinzătorul local și entuziasmul antreprenorial, atât de valorizat în țările dezvoltate.

Orice călător prin Europa și prin lume a văzut că marile supermarketuri sunt plasate în afara localităților, chiar la o distanță considerabilă. Peste tot cămașa este mai aproape decât haina. Ce este local este mai statornic și mai sigur pentru bugetul din care se hrănește comunitatea.

La noi, naționalismul local e bun în campanie, dar se înțepenește când trebuie să protejăm cu adevărat interesele locale pe termen lung. Din acest oraș, oricum destul de sărac și îmbătrânit, comparativ cu alte orașe de talia lui, banii se duc spre fondurile de pensii și spre bugetele de investiții din alte țări sau – în cel mai ferit caz, din București.

Vor ajunge localitățile din jurul Buzăului să aibă venituri mai mai solide, decât bugetul local de la noi.

Dacă ar fi existat descentralizare financiară, totul ar fi stat diferit. Firmele locale ar fi fost apreciate de comunitate. Am fi înțeles cu toții care sunt contribuabilii care susțin construcția de străzi, școli, spitale.

Chiar dacă primarii se laudă cu faptele lor mărețe, meritul nu le aparține, ci aparține celor care plătesc impozite și taxe, adică, fiecărui locuitor în parte și fiecărei companii cu sediul în localitate.

Singurele laude pe care și le poate asuma un primar sunt legate de prețul bun la care se contactează lucrările publice – sunt rari primarii care la inaugurarea unui obiectiv anunță transparent cât a costat -, de calitatea lucrărilor, de banii atrași din fonduri externe și de numărul de firme care sunt determinate să-și mute sediul fiscal în localitatea respectivă. În est, tot ce auziți, sunt povești care vor să ne adoarmă, profitând de lipsa informațiilor economice.

Aaa…și un primar se mai poate lăuda cu ceva! Se mai poate lăuda cu numărul tinerilor care au rămas în localitate. Da. Ei reprezintă viitorul și cu cât sunt mai buni și mai mulți, e mai bine. În orașele dezvoltate, pe această temă și pe tema unei vieți sănătoase se poartă dezbaterile electorale. Asfaltul, apa caldă, infrastructura spitalicească, sunt de la sine înțelese.  De aceea, înființarea de școli și facultăți la Buzău este mai sănătoasă decât toate roabele de asfalt peste care se pune steagul succesului.

Revenind la comerț, desigur, concurența e bună. Au rolul lor și marile lanțuri de retail. Forțează creșterea calității comerțului local. E bună!

Problema apare atunci când se pierde dozajul. Când autoritățile facilitează înmulțirea peste măsură a comerțului dirijat din afară și obținerea de condiții privilegiate, în detrimentul interesului local. La Buzău așa se întâmplă acum!

Buzăul, pe zi ce trece, devine aspirator de bani pentru bugetele altor localități sau țări. Sunt trași banii locali, majoritatea proveniți tot de la stat – având în vedere numărul de angajați din sectorul public – și duși spre beneficiul cetățenilor din alte părți. Practic, la cum gândesc autoritățile locale astăzi, buzoienii dau o parte din munca lor dezvoltării altora. Aceia vor fi mai mari, mai puternici. Noi mai mici și mai lipiți de vlagă. Țara ia împrumuturi externe pentru salarii și pensii, iar sistemul comercial trimite banii înapoi. Ne rămâne doar debitul și grija dobânzilor.

Astfel stând realitățile, nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă la Buzău și nu avem de ce să rămânem surprinși de exodul teribil al tinerilor, cronic deja. Vor merge acolo unde vor găsi locuri de muncă și vor avea un mediu favorabil spiritului antreprenorial.

sursa: paulnegoita.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu