Părintele Lazăr Moise a trecut la cele veșnice

 Ieri, când am scris textul despre părintele Lazăr Moise https://paulnegoita.ro/2022/12/10/parintele-moise-lazar-aproape-de-plecare/, speram că viața va învinge scepticismul doctorilor. Nu a fost așa, iar în locul rugăciunii pentru sănătate, astăzi, ne-am rugat pentru veșnica-i odihnă.

Pe locul unde părintele stătea și citea pomelnice, paracliserul nostru, domul Aurel Mesaroș, a așezat pios o lumânare, în memoria sa.

L-am primit cu mare drag pe părintele la noi la Biserică după ce s-a pensionat și am împărtășit cu dânsul clipe frumoase, printre care și Slujba de binecuvântare la împlinirea a 50 de ani de la căsătorie.

I-am fost părintelui și editor de carte. Două volume au apărut la Editura Omega. Primul volum scris de părintele Lazăr a fost o monografie a Parohiei Gomoiești, iar al doilea s-a numit Viața-i speranță, moartea-i uitare și începe cu rugămintea-testament a părintelui Pomeniți-mă ca să trăiesc. 

Lazăr Moise, imagine din cartea din suflet pentru suflet – Scurtă Monografie a Parohiilor Gomoiești și Spătaru – Editura Omega, 2013.

Da, așa este, moartea-i uitare, dar pomenirea este viață. Este tot ceea ce fac și eu cu aceste gânduri și ceea ce am făcut astăzi la Biserica Sfântul Apostol Andrei din Buzău.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

paulnegoita.ro