Anul acesta febra modificării legii fundamentale,
Constituţia, a cuprins şi Statul Georgian. Dacă în România modificările
constituţionale au avut doar un caracter secular, în Georgia ele au vizat şi
relaţiile Biserică - Stat.
Amendamentul constituţional vizează stabilirea unor relaţii de concordat între Biserică
Stat. Deşi noţiunea de concordat nu mai îmbracă forma sa consacrată în istorie,
totuşi acordul juridic amintit este o noutate în ceea ce priveşte relaţia
dintre o Biserică Ortodoxă şi Stat, cunoscut fiind că asemenea acte de
colaborare au fost utilizate de Biserica Romano Catolică, care are în aplicare
un număr de 60 de Concordate.
În sensul cel mai larg al cuvântului, prin concordat
se înţelege o convenţie menită să determine drepturile părţilor contractante cu
privire la anumite chestiuni religioase şi spirituale.
Din punct de vedere al caracterului juridic,
Concordatul reprezintă astăzi un act în care se constată anumite concesii şi
privilegii făcute de către Stat Bisericii, fără a pretinde reciprocitate.
Pentru bisericile ortodoxe, acest prim Concordat este o noutate din punct de vedere al formei,
însă nu şi al fondului, deoarece Concordatul dintre Biserica Ortodoxă şi Statul
Georgian vizează relaţiile între Biserică şi Stat în următoarele domenii:
armată, penitenciare, ocrotirea sănătăţii, învăţământ, familia, patrimoniu şi
finanţarea Bisericii.
La nivelul organizării administrative şi al
raporturilor pe plan legislativ Concordatul prevede că Biserica îşi dezvoltă
activitatea în conformitate cu normele canonice şi legislaţia statului.
La nivelul relaţiilor în domeniul financiar şi
patrimonial Concordatul prevede că Statul nu are dreptul să înstrăineze averea
Bisericii, iar averea Bisericii este scutită de impozit pentru pământ şi pe
imobile. Statul recunoaşte, de asemenea, dreptul Bisericii asupra averii
bisericeşti, a clădirile bisericilor ortodoxe şi mănăstirilor precum şi asupra
pământul pe care se află acestea şi a
tuturor ruinelor de valoare sau fără valoare istorică. O altă recunoaştere din partea
Statului se referă la dreptul Bisericii asupra
patrimoniului ei păstrat în muzee
şi depozite. Tot în sprijinul vieţii Bisericeşti şi din dorinţa reparării
greşelilor trecutului Statul Georgian se angajează să recupereze parţial daunele aduse Bisericii în secolele XIX-XX, în special între anii
1921-1990.
La nivelul vieţii sociale Concordatul instituie o
colaborare firească prin reglementarea potrivit căreia Biserica şi Statul pot avea programe comune ce vizează asistenţa
socială.
La nivel educaţional Concordatul instituie
obligativitatea ca programele analitice să prevadă educaţia religioasă ortodoxă
în şcoală.
În scopul asigurării asistenţei religioase unor
persoane aflate în spitale, penitenciare şi în timpul stagiului militar Statul
Georgian sprijină formarea
instituţiei capelanilor.
Un alt lucru demn de menţionat este faptul că
Praznicele Împărăteşti, în număr de 12, devin sărbători oficiale, fiind
declarate zile de odihnă.
Concordatul prevede de asemenea scutirea slujitorilor
clerului de serviciul militar şi recunoaşte
validitatea juridică a căsătoriilor
bisericeşti este recunoscută
Ultima prevedere este o noutate pentru relaţiile
actuale ale bisericilor ortodoxe cu statul din ultimul secol şi constituie o
binefacere atât pentru întărirea vieţii de familie cât şi pentru recunoaşterea
rolului ce îl are Biserica Ortodoxă în viaţa socială.
În concluzie, deşi practica concordatului ca acord
juridic dintre Biserică şi Stat este străină de duhul ortodoxiei, noile
reglementări juridice din statul Georgia aşează în cadre fireşti relaţiile
dintre Biserică şi Stat recunoscând importanţa credinţei creştin-ortodoxe
pentru cetăţenii statului şi rolul acesteia în viaţa socială.
În domeniul vieţii religioase Georgia devine un model
pentru toate celelalte state din fosta Uniune Sovietică precum şi pentru alte
state europene.
Paul Iulius Negoiță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu