Despre ruși numai de bine, evident, dacă este vorba despre
scriitori ruși – alții decât Dughin, evident. E bine să-i lăsăm pe ruși să vină
la noi. Cultura rusă nu poate fi exclusă din viziunea culturală a unei Europe
mari și creștine, în același timp. Europa politică nu se așază peste cea
culturală. Noi trebuie să privim dincolo de numărul steluțelor de pe steagul
albastru. Așadar, fie rușii bineveniți! Fie chiar și unii scriitori care au
încercat amăgirea transmiterii ideologiei bolșevice, precum Kazantzakis sau
Istrate. Ultimul, din câte știu s-a pocăit pentru fapta lui, cel din urmă nu am
auzit să o fi făcut-o. Oricum, și operele lor spun ceva despre Rusia, chiar
dacă, iese mândră în față Rusia socială, umbrind-o pe cea culturală. Dar ce-mi
veni cu rușii –despre care, bunicul meu, luptător la Cotul Donului, nu mi-a
spus prea de bine – și al căror impact politic negativ și manipulator se
strecoară în răstimpuri printre noi? Îmi place literatură rusă și recunosc. Cred,
fără a fi mai mult decât un cititor, că cei mai potriviți purtători de drept ai
titulaturii de romancieri sunt scriitori ruși. Puterea lor de alcătuire a personajelor,
a scenelor, ai ideilor, complexitatea psihologică a mediului în care
personajele sunt puse la lucru, reprezintă argumente pentru un respect fără
dubii. Desigur, nu este o lectură facilă și nu este deloc comercială, însă cine
vrea să aibă la îndemână ceva mai ușor de citit poate încerca nuvelistica rusă,
iar cu câteva zile în urmă mi-a picat în mână Odată, toamnă – antologie de proză rusă. Cu girul marilor prozatori
ruși, prezenți între filele lucrării selecționate de reprezentanții Editurii
Rațio et Revelațio și cu intrarea pe scena limbii române a altor autori mai
puțin cunoscuți, scriitura rusească grăiește cititorului român. După ani în
care ne temeam de rusificare, acum limba rusă se metamorfozează în română, își pleacă
imperialul genunchi în fața unui popor mai mic, dar la care iși dorește să aibă
acces.
Pentru melancolici, curioși sau
însetați de cultură, antologia Odată toamna,
încearcă să înverzească pentru români veștedul interes pentru o cultură
care vine din gura unui popor care nu ne-a fost de multe ori drag în istorie.
Paul Iulius Negoiță
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu